NOTA! Questo sito utilizza i cookie e tecnologie simili.

Se non si modificano le impostazioni del browser, l'utente accetta.

Approvo
10
Mon, May
48 Nuovi articoli

Sa cida sulcitana in curtzu.Dae su 26 de abrile a su 2 de maju

Novas in Sardu (LSC)
Aspetto
Condividi

Sa cida sulcitana in curtzu.Dae su 26 de abrile a su 2 de maju

Nc’at un’àteru muntone de dinari pro su territòriu nostru. Sunt unus 500 miliones de èuros de su chi si narat “Just Transition Fund”, chi est parte de su “recovery plan” de s’Unione Europea. Custu fundu punnat a sa decarbonizatzione pro arribare a sa transitzione econòmica “giusta” e ecosostenìbile. Is ischedas progetuales chi presentadas dae is comunos, sa provìntzia e dae is assòtzios de categoria sunt medas e ant a èssere valutadas in Bruxelles dae un'impresa ispetzializada. Si andat dae is sòlitas bonìficas, passende pro is propostas de mobilidade sustenìbile, arribande a sa produtzione de energia birde e is tzentros de circa industriale, ambientale e agrìcola. Totus narant chi custa est un’ocasione istòrica pro su Sulcis Iglesiente ma s’ispera est chi totu custu dinari no acabit che su Piano Sulcis, chi a pustis de 9 annos e 800 e prus milione de èuros finantziados e bortas meda firmados dae sa burocratzia, no at donadu is resurtados isperados de crèschida ma at permìtidu sceti de no aciuvare de su totu.

Dae su primu de maju 367 traballadores ex ATI-Ifras pro 2 annos ant a traballare a intrus de su Geoparco cun sa sotziedade chi at bintu su bandu internatzionale chi prevedit puru atividades de formatzione professionale. De siguru custa est una nova bona sende chi custos traballadores sunt precàrios dae annos, ma unas cantu amministradores locales sunt sinnialende ca in su cuntratu non sunt arremonados is cantieris in is sitos archeològicos de Pani-Lòriga (Santadi), Seruci (Gonnesa), Nuraghe Sirai (Carbònia) e in su sartu de S.Antiogu in ue fiant aprontende camminos turìsticos e duncas custos cantieris, in ue is operaios ex Ati-IFRAS assiguraiant sa manutentzione e s’agibilidade de is sitos, s’ant a firmare. Puru is sindacados ant fatu presente chi sunt a riscu mannu is cantieris de bonìfica de s’IGEA (103 operàios) e de Nuraxi Figus (10 operàios) aundi fiant traballende a su ponimentu in siguresa de sa miniera. S’assessora a su traballu Alessandra Zedda at assiguradu chi s’ant a fàere progetos chi punnant a s’amparu de is sitos in acòrdiu de is entes locales.

A pustis de giae 2 meses ant torradu a isbarcare algerinos in sa costa de su Sulcis. Cenàbara 24 personas (in mesu de custas nche fiat una fèmina puru) in 2 barchitas ddos at intertzetados s’elicòteru de sa Guàrdia di Finantza e sunt arribados a su portu de Sant’Antiogu. Sàbudu is Carabineris nd’ant firmadu àteros 10 in su territòriu de S.A.Arrèsi. Comente semper nche-ddos lòmpidos a su tzentru de collidura de Muristenis pro incarrerare is protzeduras de identificadura e de espulsione.

A pustis de duas cidas de pàsiu domìniga torrat a incumentzare su campionadu de Serie D de fuballu. A su Carbonia Calcio, candu amancat 6 partidas, ddi serbint sceti unos cantos puntos pro otènnere sa siguresa matemàtica de istransire is playout (est 14 puntos innantis de su de ses ùrtimos postos) cosa chi iat a pòdere sutzèdere a sa pròssima giorronada a sigunda de is resertudos de is àteras iscuadras.

Agiornamentu covid-19. Is datos de sa Sardigna sighint a melliorare ma impeuant in logu nostru cun is sìndigos chi si chesciant pro is ritardos de is comunicatziones de ATS. Dae is ùrtimos datos disponìbiles in Igrèsias is positivos sunt artziados a 138 e 98 sunt in corantena, prus de 100 positivos puru in Carbònia aundi no est abarrada mancu un’iscola aberta. Is positivos in S.G. Suèrgiu sunt 24 e 100 is chi sunt in corantena; 4 positivos in Portescusi, 7 positivos e 4 in corantena in Bidda Massàrgia; , 5 positivos e 5 in corantena in S.A. Arresi, 1 casu puru in Piscinas cun 7 personas in corantena.
Parit istàbile sa situatzione de Domunosa cun 40 positivos e 34 in corantena e melliorat in Carloforte aundi abarrant sceti 4 positivos e 7 in corontena, cun su sìndigu at domandadu chi si fatzat su vacinu a totus is residentes (aici a comente est prevèdiu pro is ìsulas de sa Campània) pro assigurare sa ripartèntzia de su setore turìsticu chi est fundamentale pro sa comunidade tabarkina.
In su mentris chi sighit sa campagna de vacinatzione cun is amministradores locales, is assòtzios locales de volontariadu e fintzas is Carabineris chi sunt postos a dispositzione pro agiudare a prenotare su vacinu a is chi sunt pagu pràticos cun internet, sa Sardigna est torrada zona a colore de aràngiu. In sustàntzia mudat pagu cosa sende chi torrant a abèrrere is servìtzios a sa persona e is pagos negòtzios chi fiant serrados, e doniunu in custas cidas at fatu a comente at bòfidu mancai si podessit essire sceti pro netzessidade o pro andare a traballare. Fatu istat ca pro non torrare a segus est pretzisu a rispetare su distantziamentu sotziale e a istransire is atrupèllios de gente mescamente in logu serradu.
Abarrede sanos!
a cura di Roberto PInna